Motto: La începutul tuturor lucrurilor mărețe se află o femeie. - Alphonse de Lamartine
D o r
Când luna frige-azurul nopții,
Maree, dorul ți-l trimit să strige;
La geamul tău el va pândi ca hoții,
Când azurul nopții luna-l frige...
Din geamul meu aud cum se prelinge
Și stă să mă-mpresoare precum goții
Maree, dorul ce-l trimiți să strige
Când luna frige clar azurul nopții...
F e e r i e
Lectica lunii
lunecă alene...
Îmbrățișați
binețe-i dăm,
Un zâmbet îi trimitem
printre gene
Și în eden
ușor ne cufundăm...
R u g ă
Te-admir din umbră când domol cufunzi
Făptura-ți dulce-n undele oglinzii
Și-nfiorată-atingi ghiocei cruzi
Ce-au răsărit la tâmple-ți,tremurânzii...
În ochi, lumini de bucurii răpuse
Ți-au înghețat, parcă la Polul Nord...
Dar, crede-mă, păcat că toate-s spuse -
Tu sigur vii dintr-un celest acord...
Îndură-Te, Fecioară, și-o scutește
De avatarul slabelor făpturi...
Dă-mi mie chinul, tot ce umilește,
Nu-i ofili, Te rog, superbii nuri...
No comments:
Post a Comment